Cuvânt înainte

Îmi face o deosebită plăcere să vă prezint cel de-al 14-lea Raport anual al Comitetului european pentru risc sistemic (CERS), care acoperă perioada cuprinsă între 1 aprilie 2024 și 31 martie 2025. Raportul anual al CERS face parte integrantă din atribuțiile CERS privind transparența și asumarea responsabilității. Scopul acestuia este de a comunica, colegiuitorilor din Uniunea Europeană și publicului european în general, modul în care CERS și-a îndeplinit mandatul.

Cele 12 luni ale perioadei analizate au fost dificile. Cu toate acestea, sistemul financiar european a dat dovadă de reziliență. Majoritatea băncilor și societăților de asigurare au înregistrat profituri istorice, iar activele financiare au devenit mai atractive pentru investitorii internaționali. Nu este însă momentul să fim prea încrezători: mutațiile radicale și rapide ale mediului geopolitic rămân o provocare pentru noi toți.

Politica macroprudențială a sprijinit sectorul financiar în gestionarea vulnerabilităților tradiționale. Autoritățile au continuat să ia măsuri pentru soluționarea unor dificultăți precum volatilitatea pronunțată pe piețele imobiliare rezidențiale și comerciale, care au fost marcate de o exuberanță excesivă și nesustenabilă, de o aversiune prelungită față de riscuri și de materializarea riscurilor. Sectorul imobiliar reprezintă în continuare un motiv de preocupare în unele cazuri, dar s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește limitarea impactului acestuia asupra sectorului financiar.

În climatul actual, în care riscurile bancare sunt amplificate de vulnerabilități din alte sectoare ale sistemului financiar, este necesară o abordare la nivel de sistem a politicii macroprudențiale. După criza financiară mondială, centrarea sectorului financiar european asupra băncilor a condus la temeri legate de stabilitatea financiară, din cauza lipsei alternativelor. Drept răspuns, legiuitorii UE au pus la dispoziția autorităților macroprudențiale un set amplu de instrumente bancare. În prezent, o pondere semnificativă a împrumuturilor nu provine de la bănci. O ofertă mai bogată de servicii financiare reprezintă o oportunitate pentru economia reală, dar și o sursă de risc. Prin urmare, CERS a susținut, în ultimii ani, introducerea unui set complementar de instrumente de politică, care să contracareze riscurile generate de intermedierea financiară nebancară. Această situație rămâne urgentă și aștept cu interes ca legiuitorii UE să pună în aplicare reforme în materie de reglementare.

CERS a pledat, de asemenea, în favoarea unei abordări bazate într-o mai mare măsură pe activități a legislației, care ar putea preveni sau atenua transferul riscurilor între sectoarele financiare. În luna noiembrie 2024, CERS a publicat un raport care prezintă avantajele unei abordări combinate, care pune accentul nu numai pe entități, ci și pe activități. La ora actuală, cadrul legislativ este fragmentat între diferitele entități juridice și nu ține seama de modul în care acestea interacționează. Pentru a da un exemplu, contrapartidele centrale (CPC), membrii compensatori și clienții băncilor formează un ecosistem de compensare integrat care poate să absoarbă riscurile de credit, dar și să amplifice riscurile de lichiditate. Acest aspect necesită o atenție deosebită din partea CERS și a tuturor autorităților sectoriale. Consider binevenită recenta înființare a Mecanismului comun de monitorizare, care reunește toate autoritățile europene de supraveghere (AES), CERS, BCE și autoritățile naționale cu scopul de a înțelege pe deplin implicațiile macrofinanciare ale acestor interacțiuni.

S-a discutat mult despre necesitatea urgentă a înființării unei uniuni a economiilor și a investițiilor. În această privință, am avut plăcerea de a o găzdui pe doamna comisar european Maria Luís Albuquerque, cu ocazia primei ședințe a Consiliului general al CERS care a avut loc după numirea sa. Am discutat despre modul în care politica macroprudențială poate oferi un element suplimentar de stabilitate macrofinanciară și, prin urmare, poate sprijini integrarea piețelor financiare, în beneficiul cetățenilor și al companiilor. În declarația introductivă pe care am susținut-o în fața Comisiei pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European, am subliniat, de asemenea, necesitatea de a dezvolta în continuare competențele europene de supraveghere pentru a reduce riscurile de fragmentare.

În perioada analizată, pe piața financiară europeană au intrat noi participanți și noi produse. A fost cazul furnizorilor de servicii de criptoactive, nou-veniții de pe scena finanțelor. Dar și actorii tradiționali oferă din ce în ce mai mult servicii de criptoactive clienților lor. Aceasta creează oportunități, dar și un nou set de riscuri. În perioada analizată, a intrat în vigoare Regulamentul privind piețele criptoactivelor (Markets in Crypto-Assets Regulation – MiCA). În calitate de președintă a CERS, am menționat în mai multe rânduri că Uniunea Europeană ar trebui să aibă în vedere o integrare a regimului MiCA. Acest Raport anual exprimă, de asemenea, preocupări, împărtășite de mai multe instituții membre ale CERS, cu privire la fungibilitatea monedelor digitale stabile (stablecoins) emise atât în UE, cât și într-o țară terță („sistem de emisiune multiplă”).

Din asocierea creată între infractorii cibernetici și actorii statali derivă noi riscuri hibride la adresa stabilității financiare. CERS a publicat un raport în care a analizat cadrele naționale și paneuropene destinate promovării rezilienței cibernetice în sectorul financiar. În contextul Actului legislativ privind reziliența operațională digitală (Digital Operational Resilience Act – DORA), AES au creat un cadru paneuropean de coordonare sistemică a incidentelor cibernetice (pan-European systemic cyber incident coordination framework – EU-SCICF), la care CERS a aderat în luna ianuarie 2025. EU-SCICF este un forum dedicat schimbului de informații confidențiale între autoritățile financiare în timpul incidentelor cibernetice de mare amploare, inclusiv cu privire la eventuala propagare și măsurile de atenuare. Activarea sa la momentul oportun poate reduce la minimum eșecurile de coordonare între autorități. Acesta poate fi utilizat, de asemenea, în cazul unor incidente operaționale mai semnificative, a căror cauză profundă poate fi adesea determinată numai după o perioadă îndelungată.

Regulamentul CERS a impus ca temeiul juridic al CERS să fie reexaminat până la sfârșitul anului 2024. În acest context, unui grup de patru experți i s-a solicitat să își exprime opiniile independente cu privire la viitorul CERS. Una dintre ambițiile pe termen mai lung ale CERS este de a dezvolta capacități de testare la stres de tip descendent (top-down) la nivel de sistem. Un prim pas important l-a constituit testarea la stres privind lichiditatea, realizată la nivelul întregului sistem financiar, care a fost finalizată în cursul perioadei analizate.

Activitatea încununată de succes a CERS se datorează în mare măsură devotamentului multor persoane din cadrul instituțiilor sale membre și experților renumiți din cadrul Comitetului consultativ științific. Aș dori să le adresez tuturor mulțumiri pentru contribuțiile aduse, care sunt recunoscute în numeroasele publicații ale CERS. Pot menționa aici doar numele câtorva persoane cu care am colaborat deosebit de strâns, mai ales pe cel al lui François Villeroy de Galhau, guvernatorul Banque de France, pentru sprijinul său în cadrul Comitetului director, unde am avut plăcerea să îi urez bun venit succesorului acestuia, Joachim Nagel, președintele Deutsche Bundesbank. Permiteți-mi, de asemenea, să îmi exprim recunoștința față de Pablo Hernández de Cos, care a fost de acord să prezideze Comitetul consultativ tehnic pentru încă un an după încheierea mandatului său de guvernator al Banco de España. Îi sunt recunoscătoare și lui Aino Bunge, viceguvernatoare a Sveriges riksbank, pentru că a acceptat funcția de vicepreședinte al Comitetului consultativ tehnic. Mulțumirile mele se îndreaptă și către Stephen Cecchetti pentru prezidarea Comitetului consultativ științific și către Thorsten Beck pentru preluarea acestui rol exigent. Și niciuna dintre activitățile noastre nu ar fi fost posibilă fără devotamentul neclintit al echipei CERS, sub îndrumarea șefului secretariatului CERS, Francesco Mazzaferro.

Christine Lagarde
Președinta CERS

Sinteză

Perioada analizată în această ediție a Raportului anual este cuprinsă între 1 aprilie 2024 și 31 martie 2025.

Comitetul european pentru risc sistemic (CERS) a efectuat procesul periodic de identificare și evaluare a vulnerabilităților și riscurilor.

În perioada analizată, economia UE s-a confruntat cu provocări semnificative la adresa stabilității financiare, generate în principal de factori externi. Printre principalele riscuri s-au numărat tensiunile din Orientul Mijlociu și agresiunea în curs a Rusiei împotriva Ucrainei. Aceasta a condus la volatilitatea prețurilor materiilor prime și la temeri legate de inflație, care au fost atenuate de eforturile UE de a-și reduce dependența de produsele energetice din Rusia. În plus, schimbările la nivelul politicilor din Statele Unite, precum propunerile de restricții comerciale și de expansiune fiscală, au creat incertitudini la nivel mondial, care au contribuit la intensificarea volatilității pe piață și la revizuiri în sens descendent ale prognozelor privind creșterea economică a UE. În pofida unei ușoare ameliorări a acesteia în 2024, perspectivele au rămas modeste pe seama acestor incertitudini. Trendurile inflației s-au moderat la începutul anului 2025, aliniindu-se la anticipațiile privind stabilitatea pe termen mediu. Vulnerabilitățile din sectorul corporativ s-au menținut ridicate, în condițiile în care numărul de insolvențe a crescut, iar costurile mari și cererea scăzută au comprimat profiturile. Firmele mai mici și cele cu expuneri substanțiale la SUA au fost afectate în mod deosebit. Sectorul gospodăriilor populației din UE a manifestat reziliență, fiind sprijinit de reculul inflației, de ratele scăzute ale șomajului, de diminuarea costurilor de finanțare și de reluarea creșterii prețurilor proprietăților imobiliare. Apetitul pentru risc a fost puternic pe piețele financiare, pe fondul majorării cotațiilor acțiunilor, mai ales în Statele Unite. Cu toate acestea, riscurile geopolitice și macroeconomice continuă să afecteze evaluările activelor. Băncile europene au rămas reziliente, înregistrând profituri record, dar dificultățile viitoare ar putea pune la încercare această reziliență. Ponderile ridicate ale datoriei publice în PIB și accentuarea amenințărilor la adresa securității au necesitat o gestionare atentă a sustenabilității fiscale și majorarea finanțării în sectorul apărării.

La scurt timp după data-limită pentru acest Raport anual, administrația SUA a impus tarife vamale ridicate pentru principalii săi parteneri comerciali în vederea reducerii deficitului comercial al SUA. Aceste restricții comerciale, impuse la începutul lunii aprilie, au condus la revizuiri substanțiale ale perspectivelor economice globale și au determinat creșterea volatilității pe piețele financiare. Sondajele arată că participanții pe piață și-au revizuit în sens descendent proiecțiile privind creșterea economică, mai ales pentru economia SUA. Tarifele au generat, de asemenea, majorarea anticipațiilor privind inflația, în condițiile în care se anticipează că nivelurile mai ridicate ale costurilor importurilor vor fi transmise parțial la nivelul consumatorilor. În pofida volatilității sporite și a nivelului scăzut de lichiditate înregistrate de anumite categorii de active, piețele financiare internaționale rămân, în general, reziliente, fără niciun impact vizibil asupra procesului de stabilire a prețurilor pe baza principiului cererii și al ofertei. O eventuală persistență a tarifelor poate determina materializarea riscurilor la adresa stabilității financiare în UE, impunându-se o monitorizare atentă a evoluțiilor de către autoritățile europene.

CERS și-a extins cadrul de monitorizare în conformitate cu mandatul său privind monitorizarea riscurilor sistemice în sectorul financiar al UE. Ca parte a acestui mandat, CERS a publicat, în luna februarie 2025, un raport care prezintă un cadru cuprinzător de monitorizare a riscurilor sistemice de lichiditate.^[1] Acest nou cadru introduce un set amplu de indicatori care acoperă riscurile de lichiditate pentru finanțare ale băncilor, societăților de asigurare, fondurilor de pensii și fondurilor de investiții, precum și riscurile de lichiditate a pieței la nivelul principalelor categorii de active. CERS și-a elaborat, de asemenea, cadrul de monitorizare pentru piața securitizărilor din UE. În cadrul ședinței sale din martie 2025, Consiliul general al CERS a discutat și aprobat un raport, care a fost publicat ulterior perioadei analizate, în luna mai.^[2] Totodată, CERS a publicat raportul său periodic de monitorizare privind vulnerabilitățile și riscurile asociate anumitor intermediari financiari nebancari.^[3]

Exercițiile de testare la stres permit evaluarea vulnerabilităților sistemului financiar în cazul unei eventuale materializări a riscurilor. Acestea simulează răspunsul instituțiilor financiare în ipoteza unor condiții economice și financiare nefavorabile, contribuind la gestionarea riscurilor și la prevenirea crizelor. În concordanță cu mandatele lor, autoritățile europene de supraveghere (AES) au obligația de a coordona, în colaborare cu CERS, exercițiile de testare la stres la nivelul UE care intră în sfera lor de competență. În perioada analizată, CERS a furnizat Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (European Securities and Markets Authority – ESMA) scenariul nefavorabil pentru orientările destinate testării la stres din 2024 a fondurilor de piață monetară (FPM). De asemenea, acesta a pus la dispoziție scenariul nefavorabil pentru exercițiul de testare la stres la nivelul UE a sectorului bancar din 2025, coordonat de Autoritatea bancară europeană (ABE), și două scenarii nefavorabile pentru testarea la stres la nivelul UE a fondurilor de pensii ocupaționale din 2025, coordonată de Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (European Insurance and Occupational Pensions Authority – EIOPA). Toate scenariile au fost adaptate pentru a include modelele de afaceri și profilurile de risc ale diferitelor tipuri de instituții financiare vizate de exercițiile specifice de testare la stres. Pe lângă contribuția la testările la stres sectoriale ale AES, CERS a elaborat o testare la stres privind lichiditatea la nivel de sistem pentru a înțelege mai bine dinamica riscurilor de lichiditate la nivelul întregului sistem financiar al UE. Obiectivul acestui exercițiu este de a se edifica cu privire la interconectările dintre sectoarele UE și din cadrul acestora și de a cuantifica impactul unui șoc agregat de lichiditate în UE.

Activitatea CERS privind evaluarea și combaterea vulnerabilităților care ar putea prezenta riscuri la adresa stabilității financiare se bazează pe date granulare și de înaltă calitate. CERS are acces în mod regulat și continuu la anumite date granulare specifice operațiunilor sau instituțiilor. Acestea includ date privind tranzacțiile cu instrumente financiare derivate, operațiunile de finanțare prin titluri de valoare, securitizările și fondurile alternative de investiții. În perioada analizată, CERS a continuat să examineze aceste date, îndeplinindu-și mandatul privind evaluarea riscurilor la adresa stabilității financiare. Totuși, capacitatea sa de a atinge acest obiectiv în modul cel mai eficace este afectată de lipsa accesului în mod regulat și continuu la anumite date cu caracter granular, de exemplu date referitoare la unele tipuri de fonduri de investiții și societăți de asigurare. În acest context, CERS s-a pronunțat în favoarea îmbunătățirii schimbului de date cu AES, în vederea unei mai bune alinieri a accesului său la date cu obiectivele și mandatul său.^[4] La sfârșitul perioadei analizate, aceste preocupări nu fuseseră încă soluționate.

CERS a evidențiat, de asemenea, necesitatea adoptării unei perspective la nivel de sistem, aceasta fiind esențială pentru mandatul său privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar al UE.

O abordare la nivel de sistem devine tot mai necesară, întrucât interdependențele dintre bănci și instituțiile financiare nebancare estompează liniile de demarcație între diferite sectoare ale sistemului financiar. În răspunsul său la consultarea Comisiei Europene care evaluează adecvarea politicilor macroprudențiale pentru intermedierea financiară nebancară,^[5] CERS și-a prezentat viziunea în favoarea unei abordări la nivel de sistem în ceea ce privește evaluarea și reducerea riscurilor la adresa stabilității financiare. Importanța acestei abordări la nivel de sistem a fost reflectată într-un raport care a stat la baza revizuirii Regulamentului CERS. Raportul a fost elaborat de un grup la nivel înalt, ai cărui patru membri erau familiarizați cu activitatea și funcționarea CERS.^[6]

În acest sens, CERS a continuat să lucreze la mai multe teme importante de politică transsectorială și transfrontalieră. CERS a aplicat această abordare la nivel de sistem în cazul a trei activități pe care le consideră importante pentru stabilitatea financiară: administrarea activelor, compensare și creditare. În perioada analizată, CERS a formulat, de asemenea, propuneri de politici transsectoriale pentru a contribui la contracararea riscurilor la adresa stabilității financiare generate de criptoactive și activitățile asociate, precum și de apelurile în marjă. În plus, CERS și-a continuat activitatea cu privire la propunerile de politici menite să contribuie la prevenirea sau reducerea riscurilor la adresa stabilității financiare rezultate din incidentele cibernetice la nivel de sistem, precum și a riscurilor care decurg din evoluțiile de pe piețele imobiliare comerciale și rezidențiale.

În paralel, CERS a continuat să își dezvolte politicile sectoriale destinate băncilor și instituțiilor financiare nebancare, în condițiile în care acestea sprijină, de asemenea, stabilitatea generală a sistemului financiar.

CERS a înregistrat în continuare progrese cu privire la politicile specifice sectorului bancar. Această activitate a inclus furnizarea de contribuții la evaluarea în curs de către Comisia Europeană a cadrului macroprudențial, îndeosebi cu ocazia ședințelor Grupului de experți al Comisiei Europene în materie de servicii bancare, asigurări și plăți, care au avut loc în octombrie 2024 și martie 2025.

CERS a continuat să aplice cadrul său comun de orientare macroprudențială pentru bănci în vederea evaluării orientării politicii macroprudențiale a membrilor CERS, atât pentru a sprijini, cât și pentru a contesta deciziile lor naționale de politică macroprudențială. În perioada analizată, această activitate a inclus aprofundarea analizei specifice țărilor. CERS intenționează să extindă această analiză pentru a include, în timp util, intermedierea financiară nebancară.

În plus, CERS și Banca Centrală Europeană (BCE) au publicat un raport comun cu scopul de a oferi o mai bună înțelegere asupra modului în care este aplicat conceptul de rată neutră pozitivă pentru amortizorul anticiclic de capital în țările din Spațiul Economic European (SEE). Raportul a prezentat opiniile membrilor cu privire la viitorul legislației europene, inclusiv sugestii privind facilitarea utilizării amortizorului anticiclic de capital într-o etapă mai timpurie a ciclului financiar.

CERS a continuat, de asemenea, să lucreze la politici specifice instituțiilor financiare nebancare. În perioada analizată precedentă, colegiuitorii UE au ajuns la un acord politic cu privire la textele „de nivel 1” care stabilesc normele prudențiale de reglementare a fondurilor de investiții, a societăților de asigurare și a contrapartidelor centrale (CPC). În perioada analizată în acest raport, CERS a propus modificarea unora dintre aceste norme pentru a spori reziliența instituțiilor financiare nebancare. De asemenea, a oferit consultanță EIOPA și ESMA cu privire la aspectele macroprudențiale ale unor texte „de nivel 2” și „de nivel 3”care sunt elaborate de AES în vederea punerii în aplicare a noilor norme prudențiale. Printre acestea s-au numărat propuneri și consultanță referitoare la normele prudențiale aplicabile CPC, fondurilor de investiții și societăților de asigurare.

CERS a continuat să dețină un rol de monitorizare în evaluarea măsurilor luate la nivel național.

Măsurile macroprudențiale adoptate de autoritățile naționale sunt notificate CERS, care, în unele cazuri, trebuie să emită un aviz cu privire la utilizarea și/sau reciprocitatea acestora. În sectorul bancar, politicile macroprudențiale bazate pe capital au fost înăsprite în continuare în mai multe state membre în perioada analizată. Cu toate acestea, unele măsuri bazate pe debitori au fost eliminate sau relaxate. Au fost adoptate o serie de măsuri bazate pe capital, îndeosebi cu privire la amortizoarele anticiclice de capital, care vizau, în principal, înăsprirea orientărilor de politică macroprudențială existente. Totodată, au fost aplicate o serie de măsuri bazate pe debitori, însă fără vreo direcție specifică în ceea ce privește înăsprirea sau relaxarea orientărilor în materie de politică macroprudențială ale țărilor. Referitor la cerințele agregate privind amortizoarele de capital la nivelul SEE, amortizoarele de risc sistemic s-au diminuat în general ulterior pandemiei, dar această scădere a fost contrabalansată în mare măsură de constituirea unor amortizoare anticiclice de un volum similar la nivel agregat. În sectorul nebancar, Commission de Surveillance du Secteur Financier din Luxemburg și Banc Ceannais na hÉireann/Central Bank of Ireland au anunțat că vor introduce limite ale efectului de levier în conformitate cu articolul 25 alineatul (3) din Directiva privind administratorii fondurilor de investiții alternative (DAFIA). Acesta este unul dintre puținele instrumente macroprudențiale de care dispun autoritățile pentru reducerea vulnerabilităților sistemice în cazul instituțiilor financiare nebancare, iar CERS a fost notificat cu privire la aceste măsuri în perioada analizată precedentă.

CERS și-a îndeplinit obligațiile de asumare a responsabilității și de raportare în fața Parlamentului European și a publicului. Președinta CERS a participat la o audiere publică în fața Comisiei pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European (ECON) la data de 4 decembrie 2024 și la două întâlniri confidențiale cu președinta și vicepreședinții ECON pentru a discuta despre riscurile la adresa stabilității financiare. Prim-vicepreședintele CERS a luat parte la audierea ECON din 20 februarie 2025 pentru a discuta despre consilierea strategică privind viitorul CERS. Ca parte a asumării responsabilității față de public, CERS a publicat Raportul său anual 2023 în luna iulie 2024. În plus, CERS a contribuit la Programul Fondului Monetar Internațional (FMI) de evaluare a sectorului financiar pentru zona euro, care a fost derulat în octombrie 2024 și februarie-martie 2025. FMI a adresat CERS mai multe recomandări. Consiliul general al CERS a solicitat Grupului la nivel înalt pentru evaluarea CERS să contribuie la cea de-a doua revizuire a Regulamentului CERS prin furnizarea de consiliere strategică privind viitorul CERS. Raportul grupului a fost publicat în luna decembrie 2024 și transmis Comisiei Europene, Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene.