Cuvânt înainte

Îmi face o deosebită plăcere să vă prezint cel de-al 15-lea Raport anual al Comitetului european pentru risc sistemic (CERS), care acoperă perioada cuprinsă între 1 aprilie 2025 și 31 martie 2026. CERS are obligația statutară de a elabora acest raport din motive de transparență și asumare a responsabilității. Raportul demonstrează modul în care CERS și-a îndeplinit mandatul, care constă în identificarea și atenuarea riscurilor sistemice la adresa stabilității financiare în Uniunea Europeană, precum și în raportarea cu privire la activitățile sale în fața Parlamentului European, a Consiliului Uniunii Europene și a publicului larg.

Contextul global a fost deosebit de incert în perioada analizată. Tensiunile geopolitice, noile fricțiuni comerciale și incertitudinile sporite cu privire la măsurile de politică au continuat să influențeze condițiile macrofinanciare în Uniunea Europeană (UE). Cu toate acestea, economia europeană și sistemul său financiar au dat dovadă de reziliență în fața acestor provocări. Menținerea rezilienței rămâne esențială, întrucât riscurile la adresa stabilității financiare persistă la niveluri ridicate. CERS și-a concentrat atenția asupra a doi factori principali care ar putea amenința în mod semnificativ această reziliență, mai exact riscul macroeconomic și riscul de piață.

Măsurile adoptate în urma raportului Grupului la nivel înalt pentru evaluarea CERS au marcat un moment de referință în perioada analizată. În luna iunie 2025, Consiliul general al CERS a convenit să treacă la o evaluare mai holistică a riscurilor și vulnerabilităților și să promoveze o abordare la nivel de sistem privind politica macroprudențială. Aceasta a însemnat concentrarea atât asupra entităților în sine, cât și asupra oricăror activități care sunt esențiale pentru stabilitatea financiară. Schimbarea de abordare include elaborarea unei capacități de testare la stres de tip descendent (top-down) la nivelul întregului sistem și integrarea analizei orientării macroprudențiale în evaluările periodice ale CERS.

CERS a publicat un raport privind criptoactivele și finanțele descentralizate și implicațiile acestora asupra stabilității financiare. De asemenea, CERS a adoptat o recomandare privind sistemele de monede digitale stabile (stablecoins) cu emitenți multipli din țări terțe. Există vulnerabilități inerente în aceste tipuri de sisteme, care generează riscuri evidente la adresa stabilității financiare în UE. Prin urmare, este important ca toate autoritățile relevante, precum Comisia Europeană, autoritățile europene de supraveghere și autoritățile naționale de supraveghere, să dea curs acestei noi recomandări a CERS.

CERS adoptă o abordare transsectorială la nivelul UE în ceea ce privește analizele sale privind riscurile la adresa stabilității financiare, astfel cum se ilustrează în mai multe alte rapoarte ale CERS publicate în perioada analizată. Ediția din 2025 a publicației „EU Non-bank Financial Intermediation Risk Monitor” oferă o evaluare cuprinzătoare la nivel de sistem a vulnerabilităților din sectorul fondurilor de investiții, indicând un nivel ridicat al efectului de levier, un risc de lichiditate persistent și o interconectare tot mai mare. Două rapoarte ale CERS elaborate în comun cu BCE – cu privire la riscurile la adresa stabilității financiare provenite din legăturile dintre bănci și sectorul intermedierii financiare nebancare și cu privire la riscurile generate de fragmentarea geoeconomică – examinează modul în care șocurile se pot propaga la nivel transsectorial și transfrontalier, precum și modul în care evoluțiile geopolitice, incertitudinile în materie de politici și fragmentarea pot amplifica riscul sistemic. În plus, raportul Comitetului consultativ științific privind inteligența artificială și riscul sistemic oferă o perspectivă anticipativă asupra modului în care schimbările tehnologice ar putea spori vulnerabilitățile existente sau ar putea crea noi surse de risc sistemic.

Activitatea CERS se bazează pe angajamentul și expertiza multor persoane din cadrul instituțiilor sale membre, al organelor consultative și al Secretariatului CERS. Aș dori să îmi exprim gratitudinea față de numeroșii colaboratori din cadrul comunității CERS. Aș dori, de asemenea, să îmi exprim recunoștința sinceră față de Pablo Hernández de Cos, în calitatea sa de președinte al Comitetului consultativ tehnic, și să îmi iau un rămas bun călduros de la acesta. Totodată, aș dori să adresez mulțumiri lui Mário Centeno, guvernatorul Banco de Portugal, și lui José Manuel Campa, președintele Autorității bancare europene, pentru contribuțiile lor la activitatea Consiliului general și a Comitetului director. Nu în ultimul rând, aș dori să îmi exprim aprecierea față de Klaas Knot, președintele De Nederlandsche Bank, pentru angajamentul și sprijinul său valoros în calitate de membru al Consiliului general.

Christine Lagarde
Președinta Comitetului european pentru risc sistemic

Sinteză

Perioada analizată în această ediție a Raportului anual a început la 1 aprilie 2025 și s-a încheiat la 31 martie 2026.

În această perioadă, Comitetul european pentru risc sistemic (CERS) și-a desfășurat activitățile periodice de identificare și evaluare a vulnerabilităților și a riscurilor la adresa stabilității financiare.

Aceste riscuri s-au menținut ridicate în UE pe parcursul anului 2025 și la începutul anului 2026, însă sistemul financiar în ansamblu s-a dovedit rezilient. În perioada analizată, contextul stabilității financiare în UE a fost influențat de un mediu extern deosebit de incert, fricțiunile comerciale și tensiunile geopolitice afectând piețele financiare și economia. Deși soluționarea unor dispute comerciale și încheierea de noi acorduri comerciale au contribuit la atenuarea incertitudinilor legate de politici în a doua jumătate a anului 2025, noile tensiuni geopolitice din Orientul Mijlociu la începutul anului 2026 au exacerbat riscurile în sensul scăderii la adresa creșterii economice. În pofida influențelor nefavorabile pe plan mondial, condițiile financiare și economice din UE au rămas, în general, relativ robuste. Această evoluție a sprijinit bilanțurile companiilor și ale gospodăriilor populației la nivel agregat și a condus la pierderi limitate din activitatea de creditare pentru un sistem bancar bine capitalizat și profitabil. Instituțiile financiare nebancare au fost capabile să absoarbă volatilitatea de pe piețe, iar infrastructurile financiare principale au continuat să funcționeze fără sincope, chiar și în contextul unor riscuri cibernetice și geopolitice sporite. Totuși, deși această reziliență a sistemului financiar subliniază avantajele unor cadre de reglementare post-criză consolidate, este în continuare esențial să se monitorizeze atent expunerile concentrate (de exemplu, la anumite sectoare, categorii de active și piețe de finanțare), riscul de piață și riscul de lichiditate, precum și posibilitatea unor variații bruște ale apetitului pentru risc.

Privind în perspectivă, mai multe scenarii nefavorabile ar putea amenința stabilitatea financiară prin amplificarea vulnerabilităților existente. Escaladarea conflictelor în Orientul Mijlociu sau deteriorarea percepției asupra riscurilor la nivel mondial ar putea declanșa corecții abrupte și dezordonate pe piață, care se pot transmite la nivelul economiei reale prin diminuarea încrederii și majorarea costurilor de finanțare. Presiunile generate de majorarea prețurilor materiilor prime și de fragmentarea emergentă a lanțurilor de aprovizionare spre finalul perioadei analizate au evidențiat încă o dată sensibilitatea sistemului financiar la șocurile globale, la riscul unei reevaluări abrupte a prețurilor pe piețele financiare, precum și la anticipațiile privind inflația. Instituțiile financiare s-ar putea confrunta cu constrângeri mai mari în materie de finanțare și de lichiditate, parțial ca urmare a unei posibile noi reevaluări a ratelor dobânzilor, alături de efecte de propagare la nivel transfrontalier și transsectorial. În același timp, perspectivele modeste de creștere pe termen mediu, nivelul ridicat al datoriei publice în unele state membre ale UE și majorarea cheltuielilor legate de securitate restrâng marja de manevră fiscală și sporesc temerile legate de sustenabilitatea datoriei. În plus, riscurile cibernetice ar putea conduce la perturbări semnificative ale infrastructurii financiare critice și ale continuității operaționale. Riscurile la adresa perspectivelor macrofinanciare sunt strâns legate de vulnerabilitățile din sectorul financiar, care s-ar putea susține reciproc și ar putea intensifica riscul sistemic în ansamblu.

În 2025, CERS a continuat să monitorizeze riscurile din sectorul intermedierii financiare nebancare (IFN). Ediția din 2025 a publicației „EU Non-bank Financial Intermediation Risk Monitor” a evidențiat sporirea vulnerabilităților ciclice și structurale, persistența riscului sistemic de lichiditate, un nivel ridicat al efectului de levier și o interconectare mai mare în unele părți ale sectorului intermedierii financiare nebancare, precum și o concentrare tot mai mare a expunerilor și a legăturilor transfrontaliere.^[1] Aceste evoluții au fost identificate prin analize aprofundate ale interdependențelor dintre piețele financiare private și sectorul bancar, rata de îndatorare a fondurilor speculative, fondurile de investiții imobiliare și instituțiile financiare captive, precum și prin activități tematice legate de episoadele recente de tensiuni pe piețe, reformele sistemelor de pensii și securitizarea sintetică.

În același an, CERS și-a dezvoltat în continuare setul de instrumente de testare la stres la nivel de sistem. Acesta a furnizat Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (European Securities and Markets Authority – ESMA) scenarii nefavorabile pentru testările la stres sectoriale, mai exact orientările din anul 2025 privind testarea la stres a fondurilor de piață monetară, precum și testarea la stres a contrapartidelor centrale din 2026. Aceste scenarii nefavorabile surprind riscurile extreme generate de tensiunile geopolitice sporite, de șocurile la nivelul prețurilor materiilor prime și al inflației, de corecțiile abrupte ale prețurilor activelor și de tensiunile de lichiditate asociate. În paralel, CERS a decis, de asemenea, să elaboreze un instrument de testare la stres de tip descendent (top-down) pentru sistemul financiar al UE, extinzând modelul BCE de analiză a testării la stres interconectate la nivel de sistem (Interconnected System-wide stress test Analytics – ISA). Instrumentul va fi utilizat pentru a evalua mecanismele de amplificare, atât la nivel sectorial, cât și la nivel intersectorial, în cadrul unor scenarii comune, precum și pentru a sprijini evaluări mai frecvente și mai flexibile ale riscurilor la nivel de sistem.

CERS a continuat, de asemenea, să lucreze la mai multe chestiuni importante de politică transsectorială și transfrontalieră. În luna iunie 2025, Consiliul general a subliniat importanța adoptării unei perspective la nivelul întregului sistem în îndeplinirea mandatului CERS privind conduita supravegherii macroprudențiale a sistemului financiar al UE, contribuind astfel la prevenirea sau atenuarea riscurilor sistemice la adresa stabilității financiare.^[2],[3]

Unul dintre obiectivele CERS este de a contribui la soluționarea acumulării de vulnerabilități și riscuri care afectează sistemul financiar european în ansamblu. În acest scop, CERS a continuat să participe activ la două grupuri paneuropene înființate pentru a remedia vulnerabilitățile cibernetice care ar putea afecta sistemul financiar și și-a consolidat și perfecționat modelul de creștere economică în condiții de risc, care face parte din setul său de instrumente pentru evaluarea orientării macroprudențiale a membrilor săi.

În concordanță cu abordarea sa bazată pe activități, CERS a fost, de asemenea, implicat, în perioada analizată, într-o serie de chestiuni menite să consolideze cadrul de reglementare, adoptând fie o perspectivă la nivel de sistem, fie o perspectivă sectorială, după caz. În ceea ce privește securitizarea și criptoactivele, CERS a subliniat temerile sale cu privire la propunerea Comisiei Europene de a permite societăților de (re)asigurare să furnizeze garanții nefinanțate în limitele cadrului pentru o securitizare sintetică simplă, transparentă și standardizată. De asemenea, a emis o recomandare privind sistemele de monede digitale stabile (stablecoins) cu emitenți multipli din țări terțe, solicitând Comisiei să nu considere sistemele ca putând fi permise în conformitate cu actualul cadru MiCAR^[4] și nici să nu elaboreze garanții adecvate pentru a atenua riscurile la adresa stabilității financiare care decurg din astfel de sisteme. Referitor la chestiunea compensării centrale, CERS a răspuns la două consultări ale ESMA. În cazul celei dintâi privind pragurile de compensare, CERS a sprijinit abordarea generală a ESMA cu privire la recalibrarea pragurilor de compensare și a considerat binevenită abordarea structurată, bazată pe date, pe care se întemeiază consultarea. În cazul celei de-a doua privind cerințele referitoare la transparența marjelor, acesta a sprijinit ameliorarea transparenței la nivelul întregului lanț de compensare. În plus, CERS a oferit consiliere Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale în legătură cu orientările privind competențele de supraveghere pentru remedierea vulnerabilităților în materie de lichidități. Nu în ultimul rând, CERS a analizat posibilitatea de a stabili măsuri bazate pe debitor pentru piața imobiliară comercială prin intermediul a trei instrumente posibile, mai exact (i) o măsură la nivel de firmă privind palierul veniturilor, menită să surprindă capacitatea debitorului de onorare a serviciului datoriei, (ii) o măsură la nivel de firmă privind palierul finanțării, care ar putea limita efectul de levier excesiv și (iii) o măsură privind palierul garanțiilor, care ar putea lua forma unor limite aplicate raportului împrumut/valoare (loan-to-value – LTV).^[5]

CERS a continuat să dețină un rol de monitorizare în evaluarea măsurilor macroprudențiale luate de autoritățile naționale, în unele cazuri exprimându-și opinia cu privire la utilizarea și/sau reciprocitatea acestora. În sectorul bancar, măsurile bazate pe capital au condus, în medie, la o orientare macroprudențială mai restrictivă într-o serie de țări din Spațiul Economic European, determinată în special de majorările ratelor amortizoarelor anticiclice de capital. În cazul altor măsuri, situația este mai nuanțată, dat fiind că unele țări și-au relaxat orientarea, iar altele și-au înăsprit-o. Totodată, au fost aplicate o serie de măsuri bazate pe debitori, însă fără vreo direcție specifică în ceea ce privește înăsprirea sau relaxarea orientării în materie de politică macroprudențială. În ceea ce privește cerințele referitoare la amortizoarele de capital în Spațiul Economic European, amortizoarele de risc sistemic s-au diminuat în general ulterior pandemiei de COVID-19, dar această scădere a fost compensată în mare măsură de constituirea unor amortizoare anticiclice de capital de o amploare similară la nivel agregat.

CERS și-a îndeplinit obligațiile de asumare a responsabilității și de raportare în fața Parlamentului European și a publicului. Președinta CERS a participat la o audiere publică în fața Comisiei pentru afaceri economice și monetare (ECON) a Parlamentului European la data de 3 decembrie 2025 și la două întâlniri confidențiale cu președinta și vicepreședinții ECON pentru a discuta despre riscurile la adresa stabilității financiare. În plus, în cursul perioadei analizate șeful și șeful adjunct al Secretariatului CERS s-au adresat Parlamentului European în cadrul a trei audieri publice tematice. Ca parte a asumării responsabilității în fața publicului, CERS a publicat Raportul său anual 2024 în luna iulie 2025.

Casetă tehnică